Zone și stațiuni · Sibiu și Mărginimea Sibiului

Sibiu

Sibiu (în germană Hermannstadt, în maghiară Nagyszeben, în latină Cibinium, Villa Hermanni sau Civitas Cibiniensis), cunoscut inițial sub numele de Hermannsdorf (i.e. Satul lui Hermann) în limba germană, este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din loc

Sibiu (în germană Hermannstadt, în maghiară Nagyszeben, în latină Cibinium, Villa Hermanni sau Civitas Cibiniensis), cunoscut inițial sub numele de Hermannsdorf (i.e. Satul lui Hermann) în limba germană, este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Păltiniș și Sibiu (reședința).

Stațiunea de montană Păltiniș se află la 32 km de centrul municipiului, în timp ce lacul glaciar Bâlea este situat la aproximativ 75 km distanță. O denumire alternativă mai veche în limba germană a Sibiului este Zibinsburg.

În apropierea Sibiului propriu-zis se presupune că a existat un castrul roman Cedonia.

Sibiul este unul dintre cele mai importante centre culturale ale Transilvaniei. Istoric, a reprezentat principalul centru al coloniștilor sași stabiliți în zonă în secolul al XII-lea. Orașul a îndeplinit funcția de capitală a Principatului Transilvaniei în perioadele 1692–1791 și 1849–1865. A cunoscut în ultimii ani o renaștere economică și culturală semnificativă.

Începând cu perioada anilor 2000, municipiul cunoaște o dezvoltare economică susținută, fiind una dintre localitățile cu cel mai ridicat nivel de investiții străine din țară. În anul 2007, Sibiul a fost declarat Capitală Culturală Europeană, alături de orașul Luxemburg, marcând o premieră atunci pentru o localitate din Europa de Est. În 2008, Sibiu/Hermannstadt s-a clasat pe locul 8 în lista Forbes a celor mai idilice 10 locuri de locuit din Europa.

Geografie

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, străbătută de Râul Cibin.

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil potențial de dezvoltare economică, avantajat și de poziționarea sa pe Coridorul IV Paneuropean și beneficiind de un modern Aeroport Internațional.

Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică și 24°05' longitudine estică. Altitudinea față de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus.

Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest.

Climă

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 °C.

Precipitații

Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Sibiul este amplasat într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de relief, cât și de zona construită. Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere climatic zona municipiului sunt următoarele:

• Temperatura medie multianuală: 8,8 °C

• Temperatura maximă absolută: 37,4 °C

• Temperatura minimă absolută: -31 °C

• Nebulozitatea – media anuală: 6,2

• Cantitatea medie anuală a precipitațiilor: 662 mm cu valori minime în februarie și maxime în iunie, iar numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an

• Umiditatea relativă a aerului atmosferic – valoarea medie multianuală este de 75%.

Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase, verile răcoroase și toamnele târzii. Recordurile de temperatură înregistrate sunt de 37,6 °C (la Boița în 1949) și -34,4 °C (la Sibiu în 1888).

Curenți de aer

Zona Transilvaniei, din care face parte și Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda și Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă și ger.

Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureș se numește local „Mureșan”. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților. Fiind un vânt föhnic, este cald, topește zăpezile, având importanță pentru activitățile agricole.

Caracteristici geografice specifice

Ca o consecință a corelațiilor dintre componentele climatice și caracteristicile geomorfologice ale spațiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci și calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porțiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Stația Meteo Sibiu, în ultimii zece ani s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică și frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvența cea mai mare revenind celor de natură termică (cca. 70,2 zile/an). În momentul producerii fenomenelor climatice menționate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă și nefavorabilă deplasărilor.

Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate în acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munți chiar lapoviță și ninsoare. Uneori mai bate vara și Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mișcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Prin poziția sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului până pe dealurile și versanții munților din apropiere.

Istorie

Preistorie și perioada romană

În zona actualului cartier Gușterița se presupune că ar fi existat castrul roman Cedonia.

În cartierul Gușterița în situl arheologic numit Fântâna Rece s-a descoperit o așezare geto-dacică din secolul 2 a. Chr. aparținând culturii La Tène. În același loc s-au descoperit ateliere meșteșugărești din epoca romană aparținând secolelor 2-3 și o locuire din Neolitic.

În situl arheologic numit Gușterița s-a descoperit o așezare din epoca romană aparținând secolelor 2-3 și vestigii din epoca migrațiilor. În același loc s-a descoperit și un depozit din epoca bronzului aparținând secolului 9 a. Chr.

În situl arheologic Piața Huet s-a descoperit o locuire din epoca bronzului timpuriu aparținând culturii Coțofeni.

Perioada Medievală

Primele așezări în zona Sibiului ar fi fost castrul roman din zona Gușterița și o așezare de origine slavă. Orașul a fost înființat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății a fost făcută în data de 20 decembrie 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic emis de papa Celestin al III-lea, care a recunoscut la rugămintea regelui Béla al III-lea existența Prepoziturii Sibiului (praepositura Cibiniensis), scoasă de sub jurisdicția Episcopiei Transilvaniei. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1366, dar există și o mențiune mai veche a numelui Villa Hermanni (1223), denumire care făcea referire fie la arhiepiscopul Hermann al II-lea de Köln, fie la un locator cu numele Hermann. În anul 1241 așezarea a fost atacată, cucerită și parțial distrusă în marea invazie mongolă.

În secolul al XIV-lea Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle.

În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraș".

Renașterea

Pe la jumătatea secolului XVI sunt construite cele mai multe din fortificațiile care încă mai stau în picioare în Sibiu. Spre deosebire de alte orașe medievale din Transilvania (precum Brașov sau Sighișoara), cele mai multe dintre fortificațiile și turnurile Sibiului au fost distruse în timpul perioadei habsburge sau a administrației maghiare. În urma reconstituirilor s-a observat cum acestea erau amplasate așa încât atât Turnul Sfatului, cât și cel al catedralei evanghelice, să fie în centrul acestora, vizibile din toate punctele, cu scop de coordonare.

Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu creșterea influenței austriece, Sibiul devine sediul guvernului Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a orașului, cele mai reprezentative construcții din această perioadă fiind Palatul Brukenthal și Biserica romano-catolică „Sfânta Treime”.

În anul 1717 a fost înființată prima fabrică de bere de pe actualul teritoriu al României.

În anul 1784 apare la Sibiu primul ziar din Transilvania, numit Siebenbürger Zeitung. În 1788 Martin Hochmeister deschide primul teatru de pe teritoriul actual al României (în prezent Sala Thalia a Filarmonicii de Stat).

În 1872 se construiește prima linie de cale ferată din Transilvania, calea ferată Sibiu–Copșa Mică, iar în 1897 calea ferată Sibiu–Vințu de Jos. În același an Sibiul a fost electrificat, prin racordarea la centrala hidroelectrică de la Sadu, pe baza documentațiilor întocmite de Oskar von Miller. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociației ASTRA și un oraș important al comunității românești. În anul 1905 a fost dat în folosință tramvaiul sibian, care a funcționat până la desființarea sa în anul 1970.

Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial și a perioadei comuniste populația săsească s-a diminuat considerabil prin deportări în Siberia și mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.

Odată cu instaurarea regimului comunist în România a avut loc marginalizarea membrilor Cercului Literar de la Sibiu, aflat pe direcția inaugurată de Titu Maiorescu în cultura română.

Evenimente importante în istoria Sibiului

1191 - A fost confirmată Prepozitura Sfântului Ladislau, care a asigurat jurisdicția ecleziastică proprie a sașilor transilvăneni.

1292 - Este atestat Spitalul Sf. Spirit, primul spital din Transilvania.

1300 - Într-un document se amintește existența Bisericii Sf. Elisabeta.

1324 - Vizita regelui Carol Robert de Anjou.

1350 - La Sibiu se înființează prima monetărie din Transilvania.

1380 - A fost documentată prima școală în Regatul Ungariei.

1493 - Oastea orașului, comandată de primarul Georg Hecht, se confruntă cu succes la Turnu Roșu cu oastea otomană.

1494 - Prima farmacie în Regatul Ungariei.

1494 - Primul orologiu instalat în turn pe teritoriul actual al României.

1534 - Prima fabrică de hârtie în Regatul Ungariei.

1544 - A fost tipărit la Sibiu Catehismul luteran, una din primele carti în limba română.

1551 - Inginerul Conrad Haas, comandantul Arsenalului din Sibiu, realizează primul experiment cu rachete din lume.

1671 - Valentin Frank, fiul primarului din Sibiu, publică un poem în care descrie descoperirea gazului metan la Bazna.

1692 - Sibiul (Hermannstadt) a devenit capitala Transilvaniei (până în 1791).

1703, 5 decembrie - Primarul Johann Sachs von Harteneck este decapitat, după ce a criticat faptul că sașii, care reprezentau 10% din populație, plăteau 60% din taxele încasate în Transilvania.

1717 - Este înființată prima fabrică de bere de pe actualul teritoriu al României, după ce în 1712 împăratul Carol al VI-lea acordase orașului un privilegiu în acest sens.

1769 - Prima sală pentru spectacole de teatru se deschide în casa baronului von Möringer din Piața Mare (Casa Albastră). Aceasta a funcționat între anii 1769-1783.

1777 - Samuel Hahnemann activează la Sibiu ca bibliotecar și medic al baronului Samuel von Brukenthal. În cei doi ani petrecuți la Sibiu cataloghează inclusiv colecția numismatică a lui Brukenthal.

1782 - Franz-Joseph Müller von Reichenstein descoperă în laboratorul său de pe Fleischergasse (în prezent strada Mitropoliei) elementul chimic telur.

1788 - Librarul Martin Hochmeister amenajează în Turnul Gros primul teatru permanent din Transilvania.

1817 - Vizita împăratului Francisc I și a împărătesei Carolina Augusta la Sibiu, ocazie cu care a fost inaugurat Muzeul Brukenthal.

1826 - Primarul Martin von Hochmeister reface pe cheltuială proprie Sala Talia, afectată de un incendiu.

1861 - Se înființează societatea Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA).

1863 - Dieta de la Sibiu, alcătuită din 58 de deputați români, 56 de deputați maghiari și secui și 44 de deputați sași. Deputații români și sași au votat legea egalei îndreptățiri a națiunii române și a confesiunilor sale, precum și legea pentru folosirea limbii române în administrație și justiție, pe principiul egalității cu limbile maghiară și germană. Legea a fost promulgată la 6 ianuarie 1865.

1872 - Este dată în exploatare linia ferată Sibiu-Copșa Mică.

1896 - Prima linie electrică din sud-estul Europei, între Sadu, Cisnădie și Sibiu.

1904 - Al doilea oraș din Europa și al treilea din lume în care este utilizat omnibuzul - un precursor al troleibuzului.

1905 - Introducerea tramvaiului sibian.

1928 - Prima grădină zoologică din România.

1941 - Sașii au devenit o minoritate în oraș.

1989 - Al doilea oraș participant la Revoluția din 1989.

2007 - Capitală Culturală Europeană 2007 împreună cu orașul Luxemburg

2010 - La 1 decembrie, cu ocazia Zilei Naționale, se dă în folosință autostrada de centură a municipiului, parte a autostrăzii A1.

2019 - La Sibiu are loc, cu ocazia Uniunea Europeană (U.E.), 9 mai, un Summit la care participă șefii de stat sau de guvern ale țărilor membre UE, cu excepția Regatului Unit.

Stema

În scut, pe fond roșu, un trichet de aur, răsturnat, având colțurile terminate în formă de inimă de același metal și străpuns de două spade încrucișate (de către Anselm de Braz, unul dintre primii coloniști sași în Transilvania și în zona Sibiului mai precis, conform unei legende fondatoare a orașului) cu vârful în jos, cu mânerul și garda de aur și cu lamele de argint. Cele două săbii susțin o coroană de aur și simbolizează lupta pentru apărare a orașului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu șapte turnuri, simbolizând statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al orașului. A fost utilizat și pentru stema Transilvaniei într-un sigiliu din 1550. De asemena, trichetul conține trei flori de nufăr, acestea simbolizând terenul de odinioară (mlăștinos mai precis) pe care sașii transilvani l-au găsit în zona Sibiului/Hermannstadt înainte să o colonizeze și fortifice.

Demografie

Cu cei 147.245 de locuitori permanenți (2011) și 30.000 de locuitori temporari, în special studenți, Sibiul este cel mai mare oraș din județ. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de români (94%) care conviețuiesc cu germanii, descendenți ai coloniștilor care au emigrat în secolul al XII-lea din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alătură maghiari, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului. Aceeași diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocși, la Sibiu își practică liber credința reformați, romano-catolici, greco-catolici și evanghelici-luterani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținând diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială.

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:

1850: || 12.765 locuitori

1900: |||| 21.465 locuitori

1930: |||||||||| 49.345 locuitori

1941: |||||||||||||| 63.765 locuitori

1948: |||||||||||||| 60.602 locuitori

1956: ||||||||||||||||||| 90.475 locuitori

1966: |||||||||||||||||||||| 109.515 locuitori

1977: |||||||||||||||||||||||||||||| 151.005 locuitori

1992: |||||||||||||||||||||||||||||||||| 169.610 locuitori

2002: ||||||||||||||||||||||||||||||| 155.045 locuitori

2011: ||||||||||||||||||||||||||||| 147.245 locuitori

2021: |||||||||||||||||||||||||| 134.309 locuitori

Populația istorică

Ca limbă maternă, în Sibiu domina până în anii '30 limba germană, declarată drept limbă maternă de 16.832 de persoane în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8.824) și maghiară (7.252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Limba idiș era vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.

Date demografice din 2011

La recensământul din 2011 au fost înregistrați 147.245 locuitori. Dintre aceștia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% absolviseră o instituție de învățământ superior.

Din punct de vedere etnic a fost înregistrată următoarea structură a populației:

88,96%: Români

01,47%: Maghiari

01,06%: Germani (Sași)

00,39%: Romi

Structura confesională

Sub aspect confesional, conform recensământului din 1992, populația Sibiului este alcătuită din:

ortodocși (91,0%)

romano-catolici (2%)

greco-catolici (1,5%)

luterani (1%)

reformați (1%)

unitarieni (0,5%)

mozaici (0,1%)

La recensământul din 2002, alte religii, printre care și atei, sunt prezente, dar cu procente mult mai mici.

Cartiere

În Sibiu există următoarele cartiere:

Centru

Centrul Istoric - împărțit în Orașul de Sus și Orașul de Jos

Josefin

Lupeni

Trei Stejari

Dumbrăvii

Vasile Aaron

Hipodrom I,

Hipodrom II (Cedonia)

Hipodrom III,

Hipodrom IV (Cireșica)

Valea Aurie

Tilișca

Ștrand I

Ștrand II

Turnișor

Piața Cluj

Țiglari

Terezian

Reșița

Lazaret

Gușterița

Broscărie (Blocuri Independența)

Tineretului

Viile Sibiului

Magnolia

Veteranilor

Tropinii Noi ( cartier aflat la ieșirea spre Rășinari)

Zone industriale:

Zona Industrială Est, de-a lungul căii ferate dinspre Brașov și Râmnicu Vâlcea, la ieșirea spre Agnita

Zona Industrială Vest, la ieșirea spre Sebeș, în apropierea Aeroportului și a Autostrăzii A1.

Partea din Pădurea Dumbrava ocupată de Muzeul Tehnicii Populare, situată în sudul orașului, la ieșirea spre Rășinari aparține tot de Municipiul Sibiu.

Administrație și politică

Municipiul Sibiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, Astrid Fodor, de la Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR), este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Din 2000 până în 2014 primar al Sibiului a fost Klaus Iohannis (FDGR/DFDR), ales președinte al României la alegerile din 2014.

Relații externe

Consulate

Consulatul Republicii Federale Germane

Consulatul Onorific al Marelui Ducat de Luxemburg

Consulatul Republicii Austria

Consulatul Onorific al Republicii Malta

Orașe înfrățite

Municipiul Sibiu este înfrățit cu următoarele localități:

Bauru, Brazilia din 1995

Columbia, Missouri, Statele Unite din 1994

Klagenfurt, Austria din 1996

Landshut, Germania din 2002

Mechelen, Belgia din 1996

Marburg, Germania din 24 octombrie 2005

Rennes, Franța din 1999

Valencia, Venezuela din 1993

Wirall, Regatul Unit din 1994

Takayama, Gifu, Japonia din 2012

Economie

Sibiul este unul din cele mai prospere orașe din România și primește una din cele mai mari rate de investiții străine.

Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini (Bilstein Compa), industria confecțiilor (Mondex, Mondostar, Andu), industria produselor alimentare (Scandia) și industria de rechizite școlare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenți (SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie, echipamente electrotehnice și electronice (investiție a companiei germane Siemens).

În Sibiu își are sediul central Banca Comercială Carpatica. Tot în Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție emblematică pentru mediul economic și de afaceri românesc. Toate companiile bancare și de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraș.

Principalele zone industriale ale orașului sunt:

Zona industrială de est (Centrul comercial estic), lângă calea ferată cu Râmnicu Vâlcea și Brașov.

Zona industrială de vest (Centrul economic vestic), lângă ieșirea spre Sebeș și aeroport.

Angajați pe sector industrial

Industrie - 49%

Comerț - 15%

Construcții - 7,5%

Sănătate - 7,5%

Educație - 7%

Transport - 6,5%

Transport

Transporturi externe

Sibiu are un aeroport internațional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria, Spania, Marea Britanie și Italia, o parte cu escală la Timișoara. Aeroportul a încheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari.

Curse directe există către:

München (Tarom), (Lufthansa)

Viena (Austrian)

Stuttgart (Blue Air)

Londra (Wizz Air)

Dortmund (Wizz Air)

Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există cinci stații în raza sa: Gara Mare, Gara Mică (Halta Sibiu), Sibiu Triaj, Turnișor, Halta Ateliere Zonă, precum și un important depou pentru locomotive diesel.

Căile feroviare care trec prin municipiu sunt:

Tronsonul Sibiu - Brașov - București

Tronsonul Sibiu - Mediaș - Sighișoara

Tronsonul Sibiu - Râmnicu-Vâlcea - Piatra Olt - Craiova

Tronsonul Sibiu - Vințu de Jos - Deva - Arad

Tronsonul Sibiu - Agnita (linie închisă din 2001)

Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare „Siemens Desiro”, fiind asigurate legături cu București, Râmnicu Vâlcea, Mediaș, Sighișoara, Brașov, Alba Iulia, Târgu Mureș, Timișoara, iar în sezonul estival și cu Constanța.

Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul național DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

Șosele internaționale:

E68 (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Brașov

E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalău – Cluj – Turda – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Pitești – București – Constanța

Drumuri naționale:

DN 1 București – Ploiești – Brașov – Făgăraș – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj – Oradea – Borș –> Ungaria

DN 7 București – Găești – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac –> Ungaria

DN 14 Sighișoara – Dumbrăveni – Mediaș – Copșa Mică – Sibiu

Centura rutieră a orașului la standard de autostradă a fost inaugurată în data de 1 decembrie 2010, iar prelungirea autostrăzii A1, care trece pe lângă Sibiu, este deschisă până la Holdea (județul Hunedoara). Aceasta a preluat mare parte din traficul auto desfășurat în centrul României. În preajma municipiului, autostrada urmărește traseul Tălmaciu - Șelimbăr - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Sud de Șura Mică - Apoldu de Jos - Miercurea Sibiului.

Municipiul Sibiu are șase autogări (Transmixt, Atlassib, Vest, Q7, Amad, Kessler) cu autocare și microbuze care fac legătura cu aproape toată țara și cu spațiul Uniunii Europene.

Principala companie care operează din Sibiu este Atlassib, care deține și una din autogările orașului (Autogara Turnișor).

Transporturi interne

Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri crește mărimea suprafeței orașului în fiecare an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiții, în special asfaltări și construirea de sensuri giratorii. În municipiul Sibiu există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz sau taxi. În ciuda directivelor europene, transmise în România prin Ministerul Mediului, și în contrazicere cu politica și evoluția majorității orașelor din Europa, troleibuzele au fost scoase total din transportul public local începând cu 15 noiembrie 2009, în favoarea transportului consumator de carburanți, iar rețeaua de alimentare a acestora a fost demontată și vândută ca fier vechi.

Există 20 de linii de autobuz în Sibiu. Tursib este compania de transport local ce administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului.

Din 2023 au fost puse în exploatare mai multe autobuze electrice Solaris Urbino 12 Electric ale producătorului polonez Solaris Bus.

În Sibiu există și companii de taximetrie:

Taxi Comis - (0269)964

Taxi Negoiu - (0269)966

Taxi Pronto - 0269.222222

Taxi 942 - (0269)942

Taxi 953 - (0269)953

Taxi 948 - (0269)948

Taxi 924 - (0269)924

Taxi 963 - 0740-000-963

Centura de ocolire

Centura de ocolire a Sibiului are 20 de kilometri, dintre care 17,2 sunt construiți în regim de autostradă. Centura a fost inaugurată la data de 1 decembrie 2010.

Turism

În anul 2007 Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii împreună cu orașul Luxemburg.

Sibiul și împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locații istorice din țară. Multe din zidurile și sistemele de fortificații sunt menținute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a fi înscris în lista patrimoniului UNESCO. În Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecții de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei și științe naturale.

Orașul se află aproape de Munții Făgărașului – o destinație importantă pentru drumeții – și de stațiunea Păltiniș – o destinație pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate construite de coloniștii sași.

Hoteluri

Sunt peste 35 de hoteluri și pensiuni în Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada și Împăratul Romanilor, aflate în centrul orașului. Lanțul Continental deține 2 hoteluri în municipiu, unul dintre ele având brand-ul Continental Forum.

Hotel Hilton *****

Hotel Ramada Sibiu ****

Hotel Casa Luxemburg ***

Hotel Libra ****

Hotel Continental Forum ****

Hotel Casa Moraru ****

Hotel Ibis Sibiu ***

Hotel Împăratul Romanilor ***

Hotel Parc ***

Hotel Silva ****

Hotel Am Ring ***

Hotel Ana ***

Hotel Roberts ****

Hotel Golden Tulip Ana Tower ****

Casa Ivan ***

Hotel Class ***

Hotel Center (în construcție)

Obiective turistice

Muzee

Muzeul de Arme și Trofee de Vânătoare

Muzeul de Locomotive cu Abur

Lăcașuri de cult

În centrul orașului se găsesc o serie de lăcașuri istorice de cult:

Biserica Evanghelică Parohială (luterană), sec. XIV - XVI

Catedrala Ortodoxă, 1906

Biserica și Complexul Ursulinelor (romano-catolică, în utilizarea parțială a greco-catolicilor), sec. al XV-lea

Biserica Romano-Catolică din Piața Mare, 1726-1733

Biserica Franciscanilor de pe Strada Șelarilor (romano-catolică)

Biserica reformată (calvinistă), 1786

Biserica evanghelică „Johanniskirche”, 1883, 1912

Biserica din Groapă (ortodoxă), 1788-1789

Biserica dintre Brazi (folosită de o parohie ortodoxă, revendicată de greco-catolici) de la 1788, prima biserică greco-catolică din Sibiu

Capela „Sf. Cruce” din Piața Gării (romano-catolică), 1755

Sinagoga cultului mozaic, 1898

În cele două sate de la porțile vechiului oraș, azi cartierele Turnișor și Gușterița, se află două biserici fortificate:

Biserica evanghelică din Turnișor, sfârșitul sec. al XII-lea - secolul al XIII-lea

Biserica evanghelică din Gușterița, sec. al XIII-lea

Alte clădiri și locuri

În împrejurimi

Cultură

În Sibiu își au sediul: Teatrul Național „Radu Stanca”, Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul pentru copii și tineret „Gong” și Teatrul de Balet Sibiu.

În fiecare primăvară, în localitate are loc Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (F.I.T.S.), considerat cel mai mare festival de teatru din sud-estul Europei. De asemenea, anual sunt organizate Festivalul Astra Film, Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconvențională „La Strada”, Festivalul Internațional de Muzică Electronică și Artă Contemporană Transylvania Calling și Festivalul Internațional de Jazz Sibiu, Târgul de Paști din Sibiu, festivalul de bere CibinFEST, Târgul de Crăciun din Sibiu.

În afară de aceste festivaluri, au loc și alte evenimente culturale, precum diferite concerte de jazz, folk sau rock. Formația de (hard) rock Riff, înființată în anul 1970 de muzicianul Florin Grigoraș, este originară din Sibiu și, prin urmare, o parte dintre spectacolele trupei se desfășoară pe scenele din acest oraș. Cu o activitate de peste 40 de ani, Riff este a doua formație rock ca longevitate din România, după Phoenix din Timișoara.

În Sibiu există opt centre culturale: Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Județean, Centrul Cultural Studențesc, Centrul Cultural „Friederich Teutsch”, Centrul Cultural al Academiei Trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille-et-Vilaine, Centrul European de Poezie și Dialog Est-Vest), Asociația Scriitorilor și Asociația Artiștilor.

Educație

În Sibiu se găsesc o serie de universități, instituții de nivel superior, având un număr de 28.000 studenți, cele mai importante fiind:

La nivel mediu, colegii, licee și grupuri școlare, cele mai prestigioase instituții din oraș sunt:

Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”

Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” (liceu cu predare în limba germană)

Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna”

Colegiul Național „Octavian Goga”

Colegiul Agricol „D. P. Barcianu”

Colegiul Economic „George Barițiu”

Colegiul tehnic de industrie alimentară „Terezianum”

Liceul de Artă

Colegiul Tehnic „Independența” [1] Arhivat în 1 mai 2010, la Wayback Machine.

Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”

Liceul Teoretic „Constantin Noica”

Liceul Teoretic „Axente Sever”

Liceul Teologic Baptist „Betania”

Grupul Școlar Industrial Energetic

Grupul Școlar de Construcții și Arhitectură „Carol I”

Grupul Școlar Industrial de Transport CFR

Grupul Școlar de prelucrarea lemnului „Avram Iancu”

Grup Școlar „Nicolae Teclu”

Viața religioasă

Viața religioasă cunoaște o mare diversitate în municipiul Sibiu. Aici își au sediul următoarele instituții ecleziastice:

Mitropolia Ortodoxă a Ardealului și Arhiepiscopia Sibiului.

Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România (Biserica Luterană).

Lăcașuri de cult

În Sibiu se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, majoritatea fiind și obiective turistice:

Mass-media

Ziare

Parte esențială a democrației, presa este reprezentată în toate componentele sale.

Cel mai important cotidian local și unul din cele mai venerabile la nivel național este Tribuna Sibiului, cotidian înființat și condus de Ioan Slavici. Telegraful Român este ziarul cu cea mai îndelungată apariție (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene și săptămânale. Printre ele se pot menționa Sibiu Standard, Rondul de Sibiu, Monitorul de Sibiu sau Ziarul de Sibiu , care și-au incetat apariția, Ora de Sibiu și Turnul Sfatului, principale surse de informare lansate în 2009, dar și Hermannstädter Zeitung și Allgemeine Deutsche Zeitung în limba germană sau săptămânalul Szebeni Ujsag în limba maghiară. Publicații de cultură sunt Euphorion și Revista Transilvania a cărei prim număr a fost tipărit la 1868. Viața economică a județului este reflectată în prima revistă bilingvă (română-engleză) dedicată afaceriștilor, Sibiu Business. Primăria Sibiu își face cunoscute știrile, dar și hotărârile Consiliului Local prin ziarul cu acelasi nume... Primăria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta săptămânalul De toate pentru toți și Oferta de la A la Z.

Posturi TV

Posturile TV cu sediul central în Sibiu sunt Radio TV Sibiu și TV Eveniment. Alături de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale Pro TV, Alpha TV. Acestea difuzează atât programe de știri și divertisment local, cât și preluări ale posturilor centrale.

Posturi de radio

Diversitatea și numărul posturilor locale de radio reflectă atât multiculturalitatea locală cât și faptul că Sibiul trăiește prin tinerii săi. Unele posturi de radio au sediu central în Sibiu cum ar fi Radio Eveniment 103,2 FM, iar altele sunt reprezentante locale ale posturilor centrale.

În benzile de frecventă recepționate în Sibiu se regăsesc:

Național FM 87,8

Radio Vocea Evangheliei 89,4

Rock FM 89,9

Virgin Radio România 105,4

Kiss FM 91,8

Magic FM 93,8

Pro FM 94,9

Digi FM 92,4

Europa FM 106,2

Radio ZU 96,6

Eveniment FM 103,2

Radio România Actualități 101,8

Radio Antena Sibiului 95,4 FM

Realitatea FM 90,4 FM

Radio Itsy Bitsy 97,5 FM

Radio România Cultural 103,7 FM

Radio Sibiu 91,1 FM

La Sibiu a fost fondat primul radio online din acest județ care emite un program de 24/24 cu informații locale și naționale. GoFm este un radio realizat de oamenii de presă din județul Sibiu, iar programele radioului fiind retransmise și în țară.

Sănătate

Pe strada Azilului nr. 4 din Sibiu se găsește Spitalul Vechi, primul spital din România de azi, atestat documentar din anul 1292.

Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al județului și un important centru regional, aici găsindu-se:

Spitalul Clinic Județean de Urgență;

Spitalul Clinic de Pediatrie;

Spitalul Militar de Urgență;

Spitalul General CF;

Spitalul European "Polisano".

Sport

Sibiul s-a remarcat mai ales prin calitatea echipei de baschet municipale, CSU Atlassib Sibiu, una dintre echipele de top ale Campionatului de baschet al României.

Fotbalul a avut de suferit în ultimii ani din cauza lipsei fondurilor și a interesului.

Echipele locale de fotbal sunt:

Șoimii Sibiu (desființată)

FC Inter Sibiu (Liga a IV-a)

FC Sibiu (desființată)

Voința Sibiu (desființată)

FC Hermannstadt (SuperLiga României)

Partidele de acasă se desfășoară din 21 august 2009 pe Stadionul Municipal, unde juca pe vremuri (1986-1996) Inter Sibiu în divizia A.

Orientarea sportivă are vechi tradiții în Sibiu. Sibianul care a promovat în România acest sport, Heintz Dezideriu, a adus orașului faima de a deține, chiar și în prezent, recordul mondial de participare la un concurs de orientare: 38.000 de participanți, în anul 1980.

Garnizoana Sibiu

Monumente

Ansamblul orfelinatului Terezian din Sibiu

Tribunalul Sibiu

Personalități

Astrid Fodor (n. 1953), primar

Nicolaus Olahus (1493–1568), gânditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de Esztergom, primat și regent al Ungariei

Samuel von Brukenthal (1721–1803), guvernator al Transilvaniei

Martin von Hochmeister (1767–1837), primar al Sibiului și promotor cultural

Zenovie Hagi Constantin Pop (1785–1866), bancher român din Imperiul Austriac, director al Băncii Naționale a Imperiului Austriac, membru al Senatului imperial

David Urs de Margina (1814–1897), colonel al Regimentului I de Graniță de la Orlat, decorat cu Ordinul „Maria Terezia”

Ion Codru-Drăgușanu (1818–1884), scriitor, călător și memorialist român

Friedrich Schuler von Libloy (1827–1900), jurist, deputat, rector al Universității din Cernăuți

Emil Sigerus (1854–1947), etnograf, colecționar, istoric și scriitor

Arthur Arz von Straussenburg (1857–1935), general, ultimul șef al Marelui Stat Major al Armatei austro-ungare

Pauline Schullerus (1858–1929), etnologă, botanistă și scriitoare română, aparținând minorității sașilor transilvăneni

Arthur Coulin (1869–1912), pictor

Octavian Smigelschi (1866–1912), pictor și grafician

Onoriu Sasu (1879–1959), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, 1918

Octavian G. Simion (1881–1929), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, 1918

Győző Simon Macalik (1890–1953), episcop romano-catolic, deținut politic

Hermann Oberth (1894–1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic

Norbert von Hannenheim (1898–1945), compozitor

Pompeiu Onofreiu (1909–1998), preot greco-catolic în clandestinitate; după 1989, protopop greco-catolic de Sibiu

Emil Cioran (1911–1995), scriitor și filozof

Vasile Dobrian (1912–1999), pictor, desenator, grafician și poet român de avangardă

Cornel Irimie (1919–1983), creatorul Muzeului Tehnicii Populare din Pădurea Dumbrava

Nicolae Lupu (1921–2001), istoric și arheolog român, director al Muzeului „Brukenthal”

Oskar Pastior (1928–2006), scriitor

Ion Besoiu (1931–2017), actor

Paul Niedermaier (n. 1937), istoric, membru titular al Academiei Române

Andrei Colompar (1939–2006), pianist, compozitor

Dieter Acker (1940–2006), compozitor

Andrei Codrescu (n. 1946), scriitor

Ricky Dandel (n. 1952), solist vocal, compozitor, textier

Emil Hurezeanu (n. 1955), scriitor și jurnalist

Klaus Iohannis (n. 1959), președinte al României

Lucian Vințan (n. 1962), profesor univ. dr., membru al Academiei de Știinte Tehnice din România

Sabina Cojocar (n. 1985), gimnastă

Steliana Nistor (n. 1989), gimnastă

Teodora Lișcu (n. 1937), pictoriță

Note explicative

Bibliografie selectivă pentru transporturi

Băldescu, I, Transilvania medievală. Topografie și norme juridice ale cetăților Sibiu, Bistrița, Brașov, Cluj. București, editura Simetria, 2012;

Stancu, Marcel. Omnibuz, Tramvai, Troleibuz, transportul public electric in Sibiu si Romania [Omnibus, Tram, Trolleybus, Electric Public Transport in Sibiu and Romania]. Sibiu, Editura Honterus 2019.

Stancu, Marcel. Sibiul și electrificarea României. Cronică Ilustrată 1891-2014 [Sibiu and the electrification of Romania: Ilustrated Book 1891-2014]. Sibiu: Honterus, 2014.

Ittu, Gudrun-Liane, Constantin Ittu, and Liliana Oprescu. Mijloace tradiționale de comunicație și transport – de la prezervarea patrimoniului la promovarea acestuia: digitalizarea între necesitate și provocare [Traditional Means of Communication and Transport – From Heritage Preservation to Promotion: Digitization Between Need and Challenge]. Sibiu: Universitatea Lucian Blaga, 2016. http://digital-library.ulbsibiu.ro/jspui/handle/123456789/1690 Arhivat în 2 februarie 2023, la Wayback Machine.

Wollmann, Volker. Patrimoniu preindustrial și industrial în România [Pre-industrial and Industrial Heritage in Romania], vol. IV. Sibiu: Honterus, 2014.

Text adaptat după articolul „Sibiu” de pe Wikipedia, disponibil sub licența CC BY-SA 4.0. Fotografia: Wikimedia Commons.