Zone și stațiuni · Maramureș
Săpânța, Maramureș
Săpânța este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.
Săpânța este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.
Istoric
Prima atestare documentară: 1373 (Zapancha).
Etimologie
Etimologia numelui localității: din lat. sapinus „brad" (< rad. i.-e. sappus „brad”) + suf. -ț + suf. top. -a. Varianta originală a numelui era, cel mai probabil, SPERANDA, care stă la baza cuvântului “speranța”.
Demografie
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.727 de locuitori, dintre care 2.668 români, 998 evrei, 22 țigani, 18 maghiari, 13 ucraineni ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.577 greco-catolici, 999 mozaici, 88 adventiști, 29 ortodocși ș.a.
La recensământul din 2002 din totalul de 3.267 locuitori, 3240 erau români, 2 maghiari, 17 țigani și 8 ucraineni.
Confesional erau 2.936 ortodocși, 257 adventiști de ziua a șaptea, 65 greco-catolici, 3 penticostali, 1 romano-catolic și 1 reformat.
Comunitatea evreiască locală
Înainte de al doilea război mondial, în Săpânța locuia o importantă comunitate evreiască. Aici a luat naștere dinastia hasidică Spinka. În al doilea război mondial, evreii din sat au fost deportați (inclusiv rabinul Isaac Weiss) de către autoritățile horthyste la Auschwitz, unde majoritatea au fost uciși. Supraviețuitorii au fost prigoniți de autoritățile comuniste române, emigrând în Israel sau în SUA și refondând dinastia.
Obiective turistice
Săpânța este celebră prin cimitirul din localitate - cimitirul vesel din Săpânța, operă a meșterului Stan Pătraș - 1935. Crucile gravate și colorate de meșterul Stan Pătraș și de ucenicii săi reprezintă în versuri simple, naive, viața celui răposat, atât prin realizările sale, cât și prin obiceiurile rele ale acestuia, aceasta conferindu-i o notă de originalitate deosebită și unicitate în întreaga lume.
Rezervația naturală “Mlaștina Poiana Brazilor” (3 ha).
Vâltorile din Săpânța - construcții de formă conică realizate din bușteni în care apa captată din râu formează un vârtej puternic. Aceste vâltori sunt folosite pentru spălarea cergilor, țolurilor și postavurilor.
Așezământ monahal
Mănăstirea ortodoxă Peri-Săpânța, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”.
Personalități
Gyula Hubán (1857 - 1937), preot greco-catolic, între 1915-1919 protopop al Vicariatului Greco-Catolic al Ținutului Secuiesc
Text adaptat după articolul „Săpânța, Maramureș” de pe Wikipedia, disponibil sub licența CC BY-SA 4.0. Fotografia: Wikimedia Commons.
